sâmbătă, 16 decembrie 2017

Timpul meu, timpul tău, timpul nostru



Momentele de singurătate sunt dure cu noi, cu sufletul, cu gândurile. Timpul, el singur m-a învățat despre oameni, despre cei care îți sunt cu adevărat alături. Tot timpul, este cel care discerne emoții, gânduri, oameni. Timpul acesta înțelept m-a învățat să apreciez frumosul simplu, inima caldă și blândă, îmbrățișarea în tihnă și vorba dulce. El mă ceartă, mă mustră, mă face să plâng, să râd, să iert, să sufăr, ca mai apoi să mă întăresc!

Timpul acesta care curge neîncetat peste mine, peste noi, mă face să simt și să conștientizez că greul e din ce în ce mai greu, iar binele e din ce în ce mai bine. Cu fiecare ticăit ne îndreptăm către același loc, timpul. De data aceasta i se spune timpul cel etern, sigur și blând. Dar până acolo ce facem cu timpul nostru? Rămânem așa nepăsători cu el?

"Trăim într-o lume în care auzim şi rostim mai multe reproşuri decât complimente şi jignim mai mult decât alintăm. O asemenea atitudine ne tulbură pacea sufletească şi armonia din relaţii.

Imaginaţi-vă că reproşurile sunt pietre pe care le aruncaţi în ceilalţi, iar cuvintele frumoase sunt mângâieri. Gândiţi-vă bine înainte să decideţi ce ar merita fiecare: lovituri sau mângâieri. Sau, şi mai bine, aşteptaţi o noapte şi vedeţi a doua zi dacă mai este cazul să o apostrofaţi pe persoana care v-a necăjit. În acest timp faceţi o listă, nu neapărat scrisă, ci imaginară, şi treceţi pe ea mai întâi faptele bune şi gesturile frumoase ale acelei persoane, oricât de mici ar fi, şi abia apoi lucrurile care vă deranjează.
Ar fi nedrept să amintiţi câteva greşeli banale înainte să mulţumiţi pentru tot ceea ce vi s-a oferit frumos. În spatele fiecărui gest frumos se află iubirea. Iar în spatele fiecărei greşeli se află o slăbiciune omenească. Şi de slăbiciuni nu suntem scutiţi niciunul dintre noi."

Să fim blânzi, atenți și buni cu timpul! Cred că și el va fi la fel cu noi.
Da! Noi suntem creatorii timpului nostru, de noi depinde totul!