miercuri, 18 ianuarie 2017

Când mergem cu copilul la psihoterapeut?


By Psiholog Florina Pascariu

Atunci când copilul spune că îl doare ceva, de exemplu burtica sau gâtul, îl ducem imediat la un medic pentru o consultație. Apoi medicul ne scrie o rețetă cu niște siropuri, iar noi respirăm ușurați pentru că totul este sub control. Știm ce avem de făcut pe viitor ca micuțul să nu mai răcească, îl îmbrăcăm bine, îi asigurăm o alimentație sănătoasă și activități sportive care să-l mențină în formă.

Ei bine se pare că și copiii ca și adulții au probleme de tip emoțional, probleme care reies la suprafață prin anumite comportamente. Acestea putând fi observate la școală, acasă, la cineva în vizită sau pur și simplu la joacă.

Emoția este o experiență mentală complexă, care implică atât corpul, cât și mintea. Emoția este o stare care poate lua forme și trăiri diferite, definite ca exaltare, bucurie, fericire, tristețe, furie, frustrare, etc.

Copiii pot trăi emoții negative intense atunci când:
  
·   sunt foarte timizi și nu se simt suficient de confortabil pentru a vorbi cu familia, cu  prietenii sau cu profesorii lor;
·      simt teama astfel încât nu pot adormi, nu se pot distra sau nu se pot bucura de școală;
·      trec prin stări de tristețe, își pierd brusc pofta de mâncare;
·      au probleme mari acasă și la școală din cauză că simt prea multă furie.
·      afișează semne de comportament violent, agresiv ;

În momentul în care constați că cel mic a început să aibă anumite probleme de tip comportamental și că ele persistă pe termen lung sau că se diversifică, mergi cu el la un psiholog pentru a te asigura că totul este în regulă și că este sănătos.  
Ajută-ți copilul să-si exprime verbal sentimentale. Această atitudine determină copilul să înțeleagă că ești acolo pentru el și vrei să îl ajuți. Uneori singurul lucru pe care copilul îl vrea este să simtă că cineva îl ascultă și îl înțelege. Oferă-i sprijinul emoțional și arată-i că îi înțelegi durerea.

Cu drag,
Psiholog Florina Pascariu
Gamma Institute

marți, 17 ianuarie 2017

Metode de diminuare a stresului cauzat de locul de muncă/viața cotidiană


Am scris acest articol la inspiraţia zilei de astăzi. Cred că, cu toţii avem astfel de momente, trebuie doar să dăm curs ideilor care ne vin în mod inconştient dar bine. Nu degeaba spunea cineva că ceea ce facem bine inconştient şi involuntar facem prost voluntar. Așadar dă frâu liber gândurilor și ideilor, s-ar putea să iasă ceva la care nu te-ai fi așteptat. Împărtășind gânduri, idei îmi dau seama că sunt mai aproape de voi, dragi cititori, lucru care îmi face plăcere. 



Se întâmplă adesea să fii la job şi să ai un moment în care simţi că nu mai poţi/o stare de disconfort sau pur și simplu nu ai nici o tragere de inimă? Ştim cu toţii că locul de muncă poate fi un factor stresor sau un factor ce te împlineşte în calitate de statut profesional. 
Ei bine, se pare că atunci când persoana este privată de satisfacerea nevoilor psihologice de bază, ea experimentează stresul. Însă, dacă nevoile sunt satisfăcute prin interacţiunea sănătoasă cu alţi oameni şi cu societatea, atunci individul devine o fiinţă umană împlinită şi sănătoasă din punct de vedere psihosomatic.

Ca să înțelegeți mai bine, am atașat o imagine cu Piramida lui Maslow care explică nevoile principale ale oamenilor:

























Personal recomand câteva idei/metode de diminuare a stresului:

Fă-ţi timpul tău personal!
  • Ca de ex: Mergi la o şedinţă de masaj, sigur o să-ți prindă bine!
  •  Rezervă-ţi timp doar pentru tine, fără ca să fii deranjat/ă de telefoane, fără emailuri, etc. Timp în  care poţi să citeşti o carte, ca de exemplu un roman de dragoste sau ceva pozitiv.
Citeşte o carte care să te influenţeze în mod pozitiv sau care sa te delecteze pur si simplu:
  1.  Forta gandirii pozitive - Norman Vicent Peale
  2.  Poti sa-ti vindeci viata - Loise Hay (la care recomand sa va uitati si la filmuletul Loise Hay pe  care il gasiti pe internet, dureaza o ora, este vorba despre povestea autoarei.)
  3.  Cum sa-ti intaresti încrederea în tine (practica psihologica)
  4.  De la bine la excelent - Zig Ziglar (ador cartile de la el)
  5.  Putere nemărginită - Anthony Robbins
  6.  Descoper forța din tine (vol. 1 si 2) - Anthony Robbins
  7.  Te iubesc - roman de dragoste
  8.  Emoțiile și sănătatea -  Osho
  9.  Atitudinea este totul - Jeff Keller
  10.  Cartea gesturilor - Peter Collet (practica psihologica)
  11.  Cum să ne eliberăm de frica de ceilalți (practica psihologica)
  12.  Intrebările sunt de fapt răspunsuri- - Allan Peace
  13.  Farmacie pentru suflet - Osho
  14.  Cu mănusi - Mihaela Nicole (cum sa te porti in societate)
  15.  Ținuta pentru succes Mihaela Berciu 
  • Notează-ţi într-o agendă câteva dorinţe/vise, citeşte-le şi fă ceva pentru acestea în fiecare zi.
  • O baie fierbinte, cu lumânări parfumate şi petale de flori. 
  • Relaţionează, ţine legătura cu cei dragi. Faceţi ceva împreună, ieşiţi la munte, la o distracţie. Vorbeşte cu cineva drag ţie.
  • Motivează-te! Cum? Fă-ţi un cadou atunci când ai făcut ceva bine/ft bine la locul de muncă sau în viaţa de zi cu zi.
  • Zâmbeşte :)! Eu merg la stand up comedy....tu ce faci ca să te binedispui?
  • Iubeşte un animal, o floare! Eu îmi iubesc pisica mai ales când îmi dărâmă florile. (glumesc)
  • Mergi la un spectacol de operă, la teatru! 
În cazul în care simţi că ai o stare de anxietate continuă, manifestată prin tristeţe, incapacitatea de a lua decizii, de a face lucruri, teamă şi frică, mergi la un psihoterapeut care te va ajuta să identifici problema/problemele şi care te va ajuta în găsirea soluţionării problemelor. 



Tu ce faci ca să te binedispui?


Vă mulțumesc pentru vizită și vă doresc o săptămână minunată! 😍


Contact:
florinapascariu5@gmail.com

Folow me on: 


          

miercuri, 4 ianuarie 2017

MODELE EXPLICATIVE ALE DEPRESIEI

Modele explicative ale depresiei   

By Psiholog Florina Pascariu

Din nefericire, depresia este o boală care îi condamnă de multe ori pe oameni să sufere în tăcere. Dacă într-un articol anterior (aici) am vorbit despre posibilele cauze ale depresiei la adolescenți, în acest articol mi-am propus să vă arăt câteva modele explicative ale depresie.
Conform lui Stiemerling și lui Freud, iată câteva dintre ele:
1. Depresia și falsul Sine: Depresia este durerea, care nu mai poate fi reprimată, determinată de pierderea propriului Sine și construirea unuia fals. Lipsa reflectării din partea mamei îl forțează pe copil să fie cu el, cel care o oglindește cu eforturi deosebite pentru a putea satisface nevoia de relație cu ea.

2. Depresia și sentimentul deficitar al puterii proprii: un om devine depresiv atunci când, din cauza insucceselor sau frustrărilor, el se confruntă din nou cu vechiul său sentiment de neajutorare. Ca urmare a anxietății exagerate a părinților și în special a mamei impulsurile copilului de a explora lumea și de a o manipula sunt blocate sau deloc sprijinite prin abandon.

3. Depresie și tulburare narcisistă: depresia este consecința unui Sine prejudiciat. Prejudiciul poate fi sentimentul propriei valori explicat prin absența iubirii, a acceptării manifestărilor vitale, a posibilităților de identificare pozitivă, lipsa de ajutor în dezvoltare, lipsa de reflectare, lipsa de autoacceptare morală, lipsa de respect față de valoarea umană intrinsecă a copilului, lipsa spațiului pentru desfășurare, abuz sexual.

4. Depresia și tulburările oralității: aici depresia este apărarea individului împotriva dorinței de a lua în posesie cu mare lăcomie material emoțional, aceasta exemplificându-se prin primul an de viață, atunci când copilul mic trăiește intensiv evenimentele existenței prin intermediul gurii. Depresia și nevoia nesatisfăcută caracterizându-se prin căutarea posibilității de a avea o relație intensă cu cineva disponibil în totalitate.

5. Depresie și supraeu răzbunător: un Supraeu agresiv, format în cursul experiențelor timpurii ale copilului de constrângere, datorită unei situații familiale nefavorabile care sporește potențialul agresiv, torturează și devalorizează pe purtătorul său. Depresie și deficitul individuației: un adult devine depresiv deoarece observă că nu este suficient de matur. Se consideră că dezvoltarea personalității se realizează prin procesul de individuare ce are ca rezultat o personalitate unică din combinația unor factori generali.
6. Depresie și agresivitate inhibată: depresia este rezultatul experienței pierderii constante în confruntarea cu alții. Aceasta poate fi de două tipuri: depresia nevrotică clasică rezultată din existența unui supraeu punitiv care generează conflict intrasistemic, iar în cel de-al doilea tip, conflictul este intersistemic, cu o altă persoană. Forța agresivității nedescărcate inundă psihicul individului devitalizându-l, și ea ca atare se îndreaptă către sine.
7. Depresie, trauma nașterii și experiențe traumatice timpurii: depresia este consecința unor traume fizice și psihice foarte vechi, dar refulate. Astfel, trăirea depresivă a bolnavului adult poate fi înțeleasă și ca reamintire a unor stări psihice foarte dureroase din timpul nașterii și din copilăria timpurie stimulată de experiențele dureroase din prezent.
8. Depresie și pierdere de obiect: depresia este consecința pierderii persoanei de relație primară care se poate realiza prin pierderea reală a mamei, care a murit sau a abandonat copilul, separări trecătoare pe diferite perioade sau neglijarea copilului prin comportament fals, traumatizându-l atât de tare încât „din dezamăgire, copilul își abandonează mama în interiorul său și astfel o pierde ca obiect al iubirii”.

Nimeni nu se poate vindeca singur şi nici nu este vinovat că s-a îmbolnăvit. Depresia nu este „o toană”, o indispoziţie de moment, prin urmare nu are cum să treacă de la sine.
Un prim ajutor pe care i-l putem acorda unei persoane dragi deprimate, ar fi să o antrenăm în activități agreabile, care ii fac plăcere în mod normal. De exemplu, roag-o să te ajute la ceva important pentru tine, să te însoțească în parc la o plimbare, sau să te  ajute să faceți cumpărăturile împreună. Desigur că veți fi refuzată pentru început dar, dacă reușiți să o scoateți din casă (mediul depresiv), aerul și participarea la activitățile uzuale îi vor abate gândurile de la problemele proprii și se va simți mai bine. Aceste activități pot alunga gândurile depresive și dau sentimentul recâștigării controlului asupra existenței proprii.
Indiferent de stările persoanei dragi, fiți alături de ea asigurand-o de afecțiunea dumneavoastră și, în cazul unei depresii este recomandat să fie îndrumată către un psiholog. 
Cu drag,
Psiholog Florina Pascariu
Gamma Institute
Sursa: Creţu, T. (2005) Psihologia adolescentului şi adultului
Gheorghe Grecu (autor), Grecu I. Gabos, Grecu M.Gabos (colaboratori) –Depresia: aspecte istorice, etiopatogenetice, clinice si terapeutico-profilactice.